Cum se calculează pensia în România

Calculator de pensie

Estimează-ți pensia la vârsta de pensionare, în lei de azi. Pentru un rezultat exact, deschide opțiunile avansate și introdu punctajul acumulat din contul tău CNPP.

Calculatorul aplică formula din Legea 360/2023: puncte de contributivitate corectate cu raportul de Pilon II, plus puncte de stabilitate pe benzi, plus perioade asimilate la 0,25 puncte pe an, înmulțite cu VPR proiectat. Este o estimare orientativă, nu o decizie de pensionare.

Formula

Din 1 septembrie 2024 se aplică Legea 360/2023, care a înlocuit vechea Lege 263/2010. Formula este:

VPR - valoarea punctului de referință - este 81 de lei. A fost înghețat la acest nivel pentru 2025 și din nou pentru 2026, prin Legea 141/2025; indexarea a fost amânată pentru 2027.

Legea spune că VPR trebuie să crească. În practică, e suspendată anual.

Există o formulă, scrisă în art. 84 din Legea 360/2023. VPR se majorează în fiecare ianuarie:

Se folosesc indicatorii definitivi comunicați de INS pentru anul precedent. Pentru că partea salarială e creștere reală (deja peste inflație), formula ar trebui să ducă la pensii care câștigă putere de cumpărare, nu doar să o păstreze. Dacă inflația sau creșterea reală sunt negative, VPR rămâne la valoarea anterioară - nu scade niciodată nominal.

Dar mecanismul a fost suprascris de două ori la rând: prin OUG 156/2024 pentru anul 2025, apoi prin Legea 141/2025 pentru 2026. Art. 84 nu a fost abrogat - este suspendat, an de an, printr-un act separat.

Asta e prima lecție a întregului sistem, și e mai incomodă decât „nu există o formulă": formula există, dar poate fi anulată în fiecare an printr-o altă lege. Când îți proiectezi pensia peste 20 de ani, tratează indexarea ca pe o promisiune condiționată, nu ca pe un drept garantat.

Puncte de contributivitate

Pentru fiecare lună, punctajul este venitul tău brut împărțit la câștigul salarial mediu brut (SMB). Cine câștigă exact media națională acumulează 1,00 punct pe an.

Pentru 2026, SMB este 9.192 lei, iar salariul minim brut este 4.325 lei de la 1 iulie. Cine e declarat la salariul minim acumulează deci aproximativ 0,47 puncte pe an - înainte de corecția de mai jos.

Pilonul II îți taie 19% din punctele de la Pilonul I

Aceasta este partea pe care aproape niciun articol despre pensii nu o menționează, deși e scrisă negru pe alb în lege.

Art. 85 alin. (12) din Legea 360/2023 prevede că, pentru cine contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se corectează cu raportul dintre cota de CAS din care s-a dedus cota de Pilon II și cota de CAS totală. Cu alte cuvinte:

CAS este 25%, iar cota de Pilon II (4,75% în prezent, 3,75% înainte de 2024) este luată din interiorul ei. Partea care merge la fondul privat nu mai produce puncte la stat.

Puncte de stabilitate - de ce anii târzii valorează dublu

Pentru fiecare an de stagiu contributiv peste 25 de ani, primești puncte suplimentare, acordate proporțional și pentru fracțiuni de an:

Sunt sume fixe, nu procente din venit. De aici vine cel mai util lucru din tot sistemul: un an de muncă după 25 de ani de carieră valorează mult mai mult decât unul de la început.

Cât de mult depinde de cât câștigi, pentru că bonusul e fix iar punctul de contributivitate crește cu salariul:

Pentru cine e declarat la salariul minim, anul marginal de după 25 de ani valorează de 2,3 până la 3,6 ori mai mult decât unul de la începutul carierei. Pentru cine câștigă media, multiplul e mai mic - în jur de 1,6–2,2 - pentru că bonusul fix cântărește mai puțin față de un punct de contributivitate deja mare.

Consecința: anii 16–25 sunt zona moartă. Trebuie traversați, dar în sine aduc puțin. Cei care schimbă cu adevărat rezultatul sunt primii 15 (pragul) și cei de după 25 (stabilitatea).

Dacă lucrezi după pensionare

Anii lucrați în timp ce încasezi deja pensia pentru limită de vârstă nu aduc puncte de stabilitate. Legea 360/2023, art. 85 alin. (6), exclude explicit perioadele în care pensia se cumulează cu venituri asigurate.

Acești ani aduc în continuare puncte de contributivitate, dar:

• pensia nu crește automat - trebuie să ceri recalcularea la casa de pensii;
• recalcularea se poate cere o singură dată pe an calendaristic (art. 94 alin. (6));
• pe decizia de recalculare, perioada apare la rubrica „cumul pensie cu venituri asigurate” și este scăzută din stagiul folosit pentru punctele de stabilitate.

Concret: cineva care se pensionează cu 33 de ani de stagiu și mai lucrează încă doi primește punctele de stabilitate pentru 33 de ani, nu pentru 35. Dacă rămâi angajat fără să ceri pensia, anii aceia contează integral, inclusiv la stabilitate.

Sursa: Legea 360/2023, art. 85 alin. (6) și art. 94 alin. (6).

Cei 15 ani - pragul care decide totul

Ai nevoie de minimum 15 ani de stagiu de cotizare contributiv pentru pensie pentru limită de vârstă. Sub acest prag nu primești pensie - indiferent câte puncte ai acumulat.

Cuvântul care contează este contributiv. Legea definește două lucruri diferite (art. 3):

• stagiul de cotizare contributiv - „perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale"
• stagiul de cotizare (simplu) - stagiul contributiv, plus perioadele asimilate și cele necontributive

Pragul de 15 ani se raportează la primul. Iar perioadele asimilate se comportă foarte diferit între ele:

Dacă ești sub prag, singura soluție reală este să acumulezi ani contributivi: angajare, PFA, sau un contract de asigurare socială (cumpărarea de vechime), unde contribuțiile chiar se plătesc și deci contează la ambele. Poți cumpăra maximum 6 ani retroactiv, la 12.975 lei anul - când merită și când nu.

Pragul minim garantat - și de ce schimbă tot calculul

Dacă pensia rezultată din contribuții este foarte mică, ea nu se plătește ca atare. Există un prag minim: indemnizația socială pentru pensionari, reglementată prin OUG 6/2009, în valoare de 1.281 lei.

Nu este o sumă plătită tuturor. Funcționează ca o completare: casa teritorială de pensii calculează diferența dintre prag și pensia ta, iar diferența se suportă de la bugetul de stat.

Condițiile

• să fii pensionar al sistemului public - deci pragul de 15 ani trebuie trecut oricum; indemnizația nu salvează pe cineva care nu se califică deloc
• să ai domiciliul în România
• pensia să fie sub nivelul pragului

Ce venituri se pun la socoteală

Nu doar pensia pentru limită de vârstă. Se ia în calcul „cuantumul însumat al veniturilor din pensii (atât din sistemul public de pensii, cât și din alte sisteme neintegrate acestuia) și din alte drepturi, stabilite și plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale".

Concret, „sistemele neintegrate" înseamnă pensiile militare de stat (Legea 223/2015) și sistemul de pensii al avocaților (Legea 72/2016), iar „legile speciale" acoperă drepturile reparatorii - Decret-Lege 118/1990, Legea 341/2004 și altele.

În exemplul oficial, cineva cu 718 lei pensie plus 800 lei dintr-o indemnizație specială are 1.518 lei în total și nu primește nimic în plus, deși pensia singură e sub prag.

Dacă ai lucrat și în străinătate

Aici există o confuzie foarte răspândită, în ambele direcții. Regula reală are două jumătăți care funcționează diferit:

Pentru eligibilitate: perioadele se totalizează

Conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004, perioadele de asigurare realizate într-un stat membru se iau în considerare la deschiderea dreptului la pensie în alt stat membru. Casa de pensii din România trebuie să le numere ca și cum ar fi fost realizate aici.

Concret: dacă ai 10 ani în România și 8 ani în Germania, nu ești sub pragul de 15 ani. Ai 18 ani totalizați și te califici - chiar dacă, luând doar România, păreai că nu.

Se aplică pentru statele UE, pentru SEE (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, din 1 aprilie 2012), pentru Elveția (din 1 iunie 2012) și pentru statele cu care România are acorduri bilaterale de securitate socială.

Pentru cuantum: pro rata temporis

Aici intervine partea pe care mulți o înțeleg greșit în cealaltă direcție. Anii din străinătate nu se transformă într-o pensie românească mai mare. Mecanismul este:

1. România calculează o pensie teoretică - cât ți-ar da dacă toate perioadele ar fi fost realizate aici

2. Apoi plătește doar partea proporțională cu anii lucrați efectiv în România

3. Fiecare celălalt stat face exact la fel, pentru perioada lui

Exemplu: dacă pensia teoretică pentru 30 de ani ar fi 1.500 lei, dar ai lucrat 20 de ani în România, primești 20/30 × 1.500 = 1.000 lei din partea României. Restul vine, separat, din celelalte state.

Deci nu primești o singură pensie, ci câte una din fiecare țară în care ai lucrat cel puțin un an. Perioadele mai scurte de un an nu se pierd - sunt luate în calcul de statul în care ai lucrat mai mult.

Vârsta de pensionare - și de ce nu e aceeași pentru toți

Vârsta standard de pensionare este 65 de ani pentru bărbați. Pentru femei, Legea 360/2023 aduce egalizarea la 65 de ani, dar eșalonat, nu dintr-odată.

Creșterea se face cu o lună la fiecare șase luni calendaristice, după calendarul din Anexa 5 a legii. În linii mari:

Eșalonarea se încheie în ianuarie 2035. Pentru vârsta ta exactă, la lună, trebuie consultată Anexa 5 - data nașterii contează, nu doar anul.

Și stagiul complet de cotizare pentru femei crește în paralel: pornește de la aproximativ 33 de ani și 3 luni în 2026 și ajunge la 35 de ani în 2030.

Excepție: femeile care au realizat stagiul complet și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de o reducere a vârstei standard, tot conform Anexei 5.

Cum s-a schimbat de-a lungul timpului

Direcția a fost constant una singură - în sus:

Pentru femei, vârsta de pensionare a crescut cu zece ani într-o singură generație de legislație. Fiecare lege a introdus eșalonări, astfel încât cine e la câțiva ani de pensionare într-un moment dat nu simte saltul integral - dar cine e la început de carieră îl simte pe tot.

Merită ținut minte când proiectezi: vârsta de pensionare este o variabilă politică, exact ca VPR. Un plan construit azi pe „mă pensionez la 65" presupune că regula nu se mai schimbă în 25 de ani. Istoria de mai sus sugerează altceva.

Pensia anticipată - ce s-a schimbat din 2024

Până la Legea 360/2023 existau două forme de pensionare anticipată: una fără penalizare, pentru cine depășea substanțial stagiul complet, și una parțială, cu penalizare. Noua lege le-a unificat într-una singură, cu penalizare. Varianta fără penalizare a dispărut.

Condițiile

• Cel mult 5 ani înainte de vârsta standard - deci cel devreme la 60 de ani
• Trebuie să ai realizat stagiul complet de cotizare contributiv
• Penalizarea se aplică lunar și depinde de cât depășești stagiul complet

Penalizarea

Cu cât ai mai mult stagiu peste cel complet, cu atât penalizarea pe lună e mai mică:

Pilonul II și Pilonul III, pe scurt

Pilonul II - privat, dar obligatoriu

4,75% din salariul brut este redirecționat automat din CAS către un administrator privat, ales de tine sau repartizat aleatoriu. Comisioanele sunt plafonate de ASF (maximum 0,5% pe an din active), fondurile sunt reglementat conservatoare - peste 60% titluri de stat - iar banii se moștenesc dacă titularul decedează înainte de pensionare.

La pensionare: sumă unică dacă totalul e sub 6 salarii minime, altfel plăți eșalonate pe 8–15 ani.

Pilonul III - voluntar și deductibil

Contribuții voluntare, deductibile până la 400 euro pe an pentru angajat, plus încă 400 euro dacă angajatorul contribuie în numele tău - o fereastră totală de 800 euro pe an.

Are însă un cost ascuns: banii sunt blocați până la 60 de ani. Dacă planul tău e să te retragi mai devreme, sunt exact anii în care ai avea nevoie de flexibilitate. Pentru cine se pensionează la 65, restricția e irelevantă și deducerea e un câștig curat. Pentru cine vizează 55, instrumentul e greșit.

Cum îți vezi stagiul real

Toate cifrele de mai sus pornesc de la stagiul tău real, iar singura sursă de adevăr este contul online CNPP. Datele din aprilie 2001 încoace sunt în sistem, construite din declarațiile D112 ale angajatorilor; perioadele anterioare provin din carnetele de muncă scanate, digitalizarea fiind finalizată în 2025.

Contul arată detaliul lunar pe fiecare angajator: venitul brut declarat, zilele lucrate, CAS-ul plătit efectiv, punctajul lunar și transferurile către Pilonul II. Aici se văd lunile lipsă și sub-declararea.

Pentru orice demers oficial - cumpărarea de vechime, contestații - ai nevoie de o adeverință de stagiu de cotizare, cerută separat de la casa teritorială de pensii.

Întrebări frecvente

Câți ani trebuie să lucrezi ca să primești pensie?

Minimum 15 ani de stagiu de cotizare contributiv - perioade pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Sub acest prag nu se acordă pensie pentru limită de vârstă, indiferent câte puncte ai acumulat.

Stagiul complet este de 35 de ani, iar vârsta standard de pensionare este 65 de ani - atât pentru bărbați, cât și pentru femeile născute din ianuarie 1970.

Anii de facultate contează la pensie?

Da și nu. Studiile universitare de zi, absolvite cu diplomă, sunt perioadă asimilată și îți aduc 0,25 puncte pe an, deci cresc cuantumul pensiei.

Dar nu contează la pragul de 15 ani de stagiu contributiv. Dacă ai 12 ani lucrați și 3 ani de facultate, ai 12 ani contributivi, nu 15 - și nu primești pensie. Baza legală: art. 3 și art. 47 alin. (4) din Legea 360/2023.

Pilonul II îmi scade pensia de la stat?

Da. Conform art. 85 alin. (12) din Legea 360/2023, punctajul lunar se corectează cu raportul dintre CAS din care s-a dedus cota de Pilon II și CAS total. La cota actuală de 4,75% dintr-un CAS de 25%, asta înseamnă o reducere de 19% pe fiecare punct de contributivitate.

Nu sunt bani pierduți - ajung în contul tău de Pilon II, care e al tău și se moștenește. Dar cele două pensii nu trebuie adunate ca și cum ar fi independente.

Ce sunt punctele de stabilitate?

Puncte suplimentare pentru fiecare an de stagiu contributiv peste 25 de ani: 0,50 pe an între 25 și 30, 0,75 între 30 și 35, și 1 punct peste 35. Se acordă proporțional și pentru fracțiuni de an.

Fiind sume fixe și nu procente din venit, contează cel mai mult pentru cine are salarii mici.

Primesc puncte de stabilitate dacă lucrez după pensionare?

Nu. Legea 360/2023, art. 85 alin. (6), exclude de la punctele de stabilitate perioadele în care pensia se cumulează cu venituri asigurate.

Anii lucrați după pensionare aduc doar puncte de contributivitate, iar pensia crește numai dacă ceri recalcularea - cel mult o dată pe an calendaristic (art. 94 alin. (6)). Detalii: dacă lucrezi după pensionare.

Cât valorează un punct de pensie în 2026?

Valoarea punctului de referință (VPR) este 81 de lei, înghețată la acest nivel atât pentru 2025, cât și pentru 2026, prin Legea 141/2025. Indexarea a fost amânată pentru 2027.

Există o formulă legală de indexare (art. 84 din Legea 360/2023): rata medie anuală a inflației, plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Aplicată, ar duce la pensii care câștigă putere de cumpărare.

Problema este că a fost suspendată de două ori la rând - prin OUG 156/2024 pentru 2025 și prin Legea 141/2025 pentru 2026. Formula există, dar poate fi anulată anual printr-o altă lege.

Concediul de creștere a copilului contează la pensie?

Da, și este singura perioadă asimilată care contează la pragul de 15 ani. Art. 47 alin. (4) include explicit concediul pentru creșterea copilului începând cu 1 ianuarie 2006.

Nu aduce însă puncte de stabilitate.

Anii lucrați în străinătate se adună la pensia din România?

Se totalizează pentru eligibilitate, dar nu se adună la cuantum.

Conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004, perioadele din UE, SEE și Elveția se iau în considerare pentru a verifica dacă îndeplinești condițiile - deci 10 ani în România plus 8 ani în Germania înseamnă 18 ani totalizați, și treci pragul de 15 ani.

Dar fiecare stat plătește doar partea corespunzătoare perioadelor din propriul sistem (pro rata temporis). Nu primești o singură pensie, ci câte una din fiecare țară în care ai lucrat cel puțin un an.

Cum se calculează partea românească dacă am lucrat în mai multe țări?

România calculează întâi o pensie teoretică - cât ți-ar da dacă toate perioadele ar fi fost realizate aici - apoi plătește doar partea proporțională cu anii lucrați efectiv în România.

Exemplu: pensie teoretică 1.500 lei pentru 30 de ani, din care 20 de ani în România → primești 20/30 × 1.500 = 1.000 lei din partea României. Fiecare celălalt stat procedează identic.

Cererea se depune la casa teritorială de pensii din România, care face legătura cu instituțiile din celelalte state prin CNPP.

Anii lucrați în SUA contează la pensia din România?

Da, începând cu 1 septembrie 2026, când a intrat în vigoare Acordul de securitate socială dintre România și Statele Unite, semnat la București în martie 2023.

Perioadele din SUA se pot totaliza cu cele din România pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare. Ca și la statele UE, totalizarea e doar pentru calificare - fiecare stat plătește partea corespunzătoare perioadelor din propriul sistem.

La ce vârstă se pensionează femeile în România?

Legea 360/2023 egalizează vârsta la 65 de ani și pentru femei, dar eșalonat: crește cu o lună la fiecare șase luni calendaristice, după Anexa 5.

Femeile născute în 1967 se pensionează la 63 de ani, cele născute în 1969 la 64, iar cele născute din ianuarie 1970 la 65. Eșalonarea se încheie în ianuarie 2035.

Femeile care au realizat stagiul complet și au născut și crescut copii până la 16 ani beneficiază de o reducere a vârstei standard.

Mă pot pensiona mai devreme și cu ce penalizare?

Da, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard, prin pensie anticipată - și doar dacă ai realizat stagiul complet de cotizare contributiv. Legea 360/2023 a eliminat varianta fără penalizare.

Penalizarea e lunară și depinde de cât depășești stagiul complet: 0,40% pe lună dacă ai sub un an în plus, până la 0,20% pe lună dacă ai peste 4 ani în plus - adică între 24% și 12% pentru cinci ani de anticipare.

Penalizarea dispare automat la împlinirea vârstei standard, când pensia se transformă în pensie pentru limită de vârstă.

Stagiul cumpărat mă ajută să ies la pensie mai devreme?

Nu. Anii acoperiți printr-un contract de asigurare socială încheiat după 1 ianuarie 2018 nu se iau în calcul la stagiul pentru pensia anticipată (art. 58 din Legea 360/2023). Sunt adăugați abia la trecerea la pensia pentru limită de vârstă.

Cumpărarea de vechime te poate duce peste pragul de 15 ani sau îți poate crește pensia la 65 de ani - dar nu te ajută să ieși mai devreme.

Cum îmi văd stagiul de cotizare?

Din contul online CNPP, care arată detaliul lunar pe fiecare angajator: venitul brut declarat, zilele lucrate, CAS-ul plătit, punctajul lunar și transferurile către Pilonul II.

Cea mai rapidă cale de înregistrare este cu identitatea digitală ROeID, gratuită și obținută integral de pe telefon, fără drum la ghișeu.

Surse

• Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii - Portal Legislativ - art. 3 (definiții), art. 14 (perioade asimilate), art. 47 alin. (4) (stagiul minim contributiv), art. 85 alin. (12) (corecția pentru Pilonul II)
• CNPP - precizări privind perioadele asimilate și necontributive
• CNPP - pensia anticipată (condiții și procente de diminuare)
• CNPP - pensii comunitare și Comisia Europeană - pensiile de stat în străinătate (Regulamentul CE nr. 883/2004, totalizare și pro rata temporis)
• Ministerul Muncii - intrarea în vigoare a Acordului România–SUA (1 septembrie 2026)
• Anexa 5 la Legea 360/2023 - eșalonarea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete
• Legea 3/1977, Legea 19/2000 și Legea 263/2010 - pentru evoluția istorică a vârstelor de pensionare
• CNPP - obținere acces online
• Legea nr. 141/2025 - menținerea valorii punctului de referință la 81 lei pentru 2026
• Metodologia din 3 aprilie 2024 privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 la stabilirea pensiilor - art. 2, 6, 7 și 8 (cuantum teoretic, pro rata temporis, acordarea cuantumului mai avantajos)

Articol publicat pe 16 septembrie 2026, actualizat pe 9 octombrie 2026. Valorile VPR, câștigul salarial mediu brut și salariul minim se actualizează anual - informațiile reflectă legislația în vigoare la data publicării.